Cum faci vizibilă o lume invizibilă? Te agăți de faima unei lucrări de artă. De exemplu: „Rondul de noapte”. Pentru că, nu-i așa, cine nu a auzit de uriașa pictură a lui Rembrandt? 90% dintre cei care vizitează Muzeul Național din Amsterdam, Rijksmuseum, vin special pentru această compoziție dinamică, pusă pe pânză de Rembrandt în 1642.
Fragment din „Rondul de Noapte”. © Claudia Marcu
Muzeul Micropia din Amsterdam a avut năstrușnica idee de a cerceta lucrarea într-un alt fel decât o fac experții de la Rijksmuseum. Întrebarea de la care au pornit microbiologii a fost simplă: există viață pe „Rondul de noapte”? Iar răspunsul, la fel de simplu, este: da, „Rondul de noapte” trăiește. Dar, în știință, pornești de la o singură întrebare și ajungi la alte o sută. Sigur că vrem să aflăm mai multe despre această viață de pe suprafața tabloului. În ultimele luni, cu foarte mare grija au fost prelevate probe din diferite segmente ale picturii. Până acum, au fost identificate numeroase tipuri de bacterii, multe dintre acestea cunoscute din alte medii. De exemplu, unele provin din microbiomul uman. Sunt bacterii care trăiesc în mod obișnuit pe pielea noastră. Altele se întâlnesc în special în sol, a explicat microbiologul Muzeului Micropia, Eline van Bloois.
Eline van Bloois în Rijksmuseum. © Artis-Micropia Niels de Vries.
„Cred că cea mai mare surpriză pentru mine a fost descoperirea bacteriei Microbacterium saccharophilums. Este o bacterie care a fost identificată în special în apropierea unei rafinării de zahăr din Japonia. Ulterior, a fost descoperită și în alte câteva locuri, însă, sincer, nu m-aș fi așteptat să o găsesc pe tabloul «Rondul de noapte».”
Cum a ajuns această bacterie pe unul dintre personajele lui Rembrandt, așezat în partea dreaptă a compoziției, este greu de aflat. Probabil că una dintre cele mai importante întrebări este legată de momentul în care acești microbi au ajuns pe pictură. S-au instalat de curând sau sunt prezenți încă de acum câteva sute de ani?
Experții de la Rijksmuseum sunt extrem de entuziasmați de această colaborare, spune șefa departamentului de știință, Katrien Keune:
„Ceea ce îmi place foarte mult la acest proiect este faptul că, prin studierea microbilor, ni s-au deschis noi perspective și au apărut multe întrebări. Noi ne concentrăm în principal asupra materialelor din pictură, asupra chimiei, fizicii și materialității acesteia. Prin această cercetare, am început să ne întrebăm ce se întâmplă pe suprafața picturii și în interiorul ei, cum funcționează aceasta și cum se comportă materialele în prezența microbilor. Există interacțiuni între ele sau nu? Pot materialele să reprezinte o sursă de hrană pentru microbi sau, dimpotrivă, să acționeze ca un pesticid?”
© Claudia Marcu
Muzeul Micropia a pregătit o instalație în care vizitatorii pot urmări evoluția acestui proces de cercetare și pot vedea segmentele din care au fost prelevate probele. Ce bacterii au fost găsite pe pălăria căpitanului Frans Banninck Cocq? Dar pe mâna stegarului? Eu, de exemplu, am vrut să știu ce se întâmplă pe chipul fetiței, care seamănă atât de bine cu Saskia, soția lui Rembrandt, și pe care pictorul a pus-o atât de frumos în lumină.
Fragmente din „Rondul de Noapte”. © Claudia Marcu
„Am prelevat deja două probe de pe portretul fetei: una de pe frunte și cealaltă de pe obraz. În acestea am identificat bacteriile Staphylococcus epidermidis și Staphylococcus haemolyticus. Ambele bacterii se găsesc de obicei în microbiomul uman, fiind prezente în mod natural pe pielea noastră”, mi-a spus Eline van Bloois.
Atunci când Rembrandt a finalizat pictura Rondul de noapte, în 1642, microbii nu fuseseră încă descoperiți. Abia în 1676, Antoni van Leeuwenhoek a descris pentru prima dată aceste microorganisme. Şi totuși, este posibil ca Rembrandt să fi luat deja în considerare influența mediului înconjurător asupra picturii sale. În 2023, cercetătorii implicați în proiectul Operațiunea Rondul de noapte au descoperit pe pânză un strat care conține plumb, situat sub stratul de grund. Cel mai probabil, Rembrandt l-a aplicat pentru a proteja mai bine pânza împotriva umezelii și a mucegaiului. Să nu uităm că tabloul a fost realizat pentru sediul unei gărzi civile din Amsterdam, Kloveniersdoelen.
Pot afecta bacteriile descoperite acum compoziția lui Rembrandt? Probabil că nu. „Rondul de noapte” rezistă deja de aproape 400 de ani. Și este puțin probabil să se descopere ceva care să dateze din timpul lui Rembrandt. Pictura a trecut prin mai multe procese de restaurare de-a lungul istoriei sale. Se pune însă întrebarea dacă rezultatele acestei cercetări microbiologice vor influența procesul de restaurare prin care trece în prezent „Rondul de noapte”. Vom vedea. Cercetarea microbiologică este încă într-un stadiu incipient.
Cert este că această colaborare dintre cele două muzee, Rijksmuseum și Micropia, aduce din nou „Rondul de noapte” în topul premierelor. Este pentru prima dată când o pictură este cercetată din punct de vedere microbiologic. În acest moment, este probabil cea mai cercetată pictură din lume.
„Observ că tot mai mulți cercetători sunt interesați de identificarea ADN-ului prezent într-o pictură sau într-un obiect de artă”, adaugă Katrien Keune de la Rijksmuseum. „Există laboratoare care efectuează astfel de cercetări, însă nu știu dacă prezența microbilor pe suprafața unei picturi a mai fost vreodată studiată așa cum o face acum Micropia.”
Pentru Eline van Bloois, microbiologul Muzeului Micropia, cel mai important obiectiv este să facă vizibilă o lume invizibilă, să pună aceste microorganisme într-o lumină favorabilă. Pentru că, nu-i așa, microbii sunt extrem de importanți pentru planeta noastră. Fără ei, lumea nu ar fi așa cum o știm astăzi.
Am întrebat-o pe Eline ce altă operă de artă și-ar dori să cerceteze.
„Cred că ar fi foarte interesant să putem analiza picturi care provin din medii foarte diferite. În muzee, condițiile de mediu sunt, de regulă, atent controlate. Însă mi s-ar părea la fel de interesant să ieșim în spațiul public pentru a vedea ce microorganisme se dezvolta, de exemplu, pe lucrările lui Banksy. Ar fi fascinant să prelevăm probe de pe o astfel de lucrare și să vedem ce microorganisme am putea identifica. Cred că rezultatele ar fi cu totul diferite.”
Notă:
Expoziția The Night Watch Lives poate fi vizitată la Muzeul Micropia până la sfârșitul lunii mai 2027. În perioada următoare vor fi prelevate noi probe. Rezultatele cercetărilor vor fi integrate treptat în instalație. Pas cu pas, vizitatorii vor descoperi tot mai multe detalii legate această lume invizibilă care trăiește în „Rondul de Noapte”.
Muzeul Micropia, parte a complexului ARTIS (una dintre cele mai vechi grădini zoologice din lume) a fost deschis în 2014. Este primul muzeu din lume dedicat microbilor. Vizitatorii descoperă aici lumea invizibilă a microorganismelor și rolul esențial pe care acestea îl au în natură, în corpul uman și în viața de zi cu zi.
În 2016, Micropia a primit Premiul Kenneth Hudson pentru cel mai inovator muzeu din Europa.