Artiști și galerii din România la ART Rotterdam
„Legenda mea a fost spusă de foarte mult timp. Nu pot să spun cu certitudine dacă este adevărată sau e doar un mit. Povestea mea, însă, este adevărată. Am trăit-o.”
Este un fragment din filmul Aureliei Mihai, Lupa, selecționat anul acesta la secțiunea Projections a târgului de artă ART Rotterdam. Este un film despre bine-cunoscuta sculptură a leoaicei cu Remus și Romulus, pe care, surprinzător, o găsim în atâtea orașe din toată lumea, acest simbol al identității al cărui original nu există. „Sunt mereu o copie, niciodată un fals” spune Lupa la finalul acestui film extraordinar de bine documentat, prezentat la Rotterdam de Galeria Sector 1 din București.
Imagine din filmul Lupa, Aurelia Mihai. © Claudia Marcu
Nu cred că la ART Rotterdam am mai avut vreodată o prezență românească atât de bogată. Nu mai puțin de patru galerii din România reprezintă artiști români și nu numai în diferite secțiuni ale târgului. Pe lângă Projections, Galeria Sector 1 revine la Rotterdam în secțiunea duo/solo cu două nume masculine, de data aceasta, Andrei Nuțu, cunoscut deja publicului de la ediția de anul trecut, și Norbert Filep. Pe acesta din urmă l-am găsit în standul galeriei, dis-de-dimineață, înainte de deschiderea oficială. Un privilegiu să poți să stai de vorbă direct cu cel care a creat operele de artă.
“Anul acesta vin cu niște practici ușor diferite care s-au dezvoltat în ultimii doi ani. Este o zonă în care, în desenul meu predominant abstract, se infiltrează ușor figurația, dar se infiltrează într-un sens așa foarte, cum să spun, antagonic într-un fel. Sunt, de fapt, două serii distincte. O serie care a pornit în 2024, care folosește această cercetare a mea în zona textului și ce înseamnă utilizarea de informație în procesul de abstractizare, utilizarea textului ca semn abstract și cumularea asta de informație, la care i se adaugă un proces nou, un proces de, aș spune, developare solară. Practic, avem o serie de desene care au fost developate prin intermediul luminii solare. Pe de altă parte, o serie nouă care, cumva, cercetează această traiectorie a negrului fotografic și a rețelei de linii perpendiculare și orizontale, unde figurația este, de fapt, acoperită sau, mai bine zis, înnegrită, într-un anumit fel, astfel încât să nu existe neapărat o imagine clară a acestei figurații.”
Norbert Filep în standul Galeria Sector 1. © Claudia Marcu
“Noi, astăzi, nu mai căutăm imaginea, nu încercăm să o înțelegem, ci, pur și simplu, o consumăm. Iar diferența dintre a înțelege și de a consuma o imagine este timpul pe care îl acorzi în relația cu ea. Practic, despre asta este această nouă serie de desene care își trage seva dintr-o serie mai veche: despre cum poți să petreci mai mult timp cu o imagine și de a o căuta prin prisma acestei rețele abstracte pe care o folosesc.
Să nu mai alergăm și să încercăm să căutăm imaginea, care, datorită grafitului și a luciului și a întunericului, este mult ascunsă în desenele mele și trebuie căutată cu atenție.”
În secțiunea Sculpture Park am găsit o lucrare a tinerei artiste Maria Brâneț, preocupată, așa cum am aflat de la aceeași Galerie Sector 1 care o reprezintă, de corporalitate. Sculptura din aluminiu pe care am văzut-o la Rotterdam este mulajul unui corp întins, acoperit. Sculptura te invită să o privești din unghiuri diferite și descoperi că, de fapt, corpul nu există.
Still here, Maria Brâneț, 2023. © Claudia Marcu
La secțiunea curatoriată New Art am regăsit Galeria Ivan, care și anul acesta a venit cu un artist necunoscut colecționarului european, spune Marian Ivan:
“E un artist american cu o carieră destul de importantă până acum. Numele lui este Elijah Burgher, care trăiește și lucrează la Berlin. Lucrăm cu el de mai bine de 10 ani și prezentăm acum la Art Rotterdam o serie de picturi noi făcute special pentru acest târg, lucrări inspirate din portrete mitologice realizate într-o tehnică aparte, în sensul că sunt un fel de pictură făcută din colaje de pânză care cumva imită suprafața aceea a mumiilor, a coșciugelor antice peste care el pictează aceste portrete la o intersecție dintre portrete mitologice și cum și-ar imagina el anumite personaje. Foarte mulți artiști tineri sunt inspirați de trecut, de mitologie, de scene din mitologie și povești din mitologie.”
Galeria Ivan. © Claudia Marcu
În aceeași secțiune a fost invitată să participe și Galeria Anca Poterașu, care prezintă lucrări semnate de Oana Coșug, desene și picturi deopotrivă, în culori predominant vii, în care domină corpul feminin. M-am bucurat că am întâlnit-o pe cea care semnează toate aceste lucrări, o artistă care locuiește în Bruxelles, deja cunoscută pe această piață. În arta ei regăsim frecvent corpul feminin, dar și natura.
“Una care îmi ține foarte mult la suflet e tema de cuplu, tema femeii și, cumva, cred că am și o latură feministă în mine, pe care încerc să o dezvolt în lucrările mele. Desenez ca să îmi clarific eu niște întrebări și să încerc să înțeleg ce se întâmplă în jurul nostru, ca orice artist, cred că asta este o generalitate. Lucrările mele sunt spontane, acuarele în mare parte unice, pentru că nu mai pot să fac a doua la fel. Femeia e prezentă cumva într-o dualitate ca și trăire și cuplu. Și mai în toate lucrările mele există nevoia de evadare dintr-un spațiu oarecum închis, cumva spațiile sunt separate sau tranșate, așa, prin tușe foarte categorice. Bărbatul e poziționat cumva în umbră, femeia în lumină. E și o doză de senzualitate când își ating picioarele, mâinile. Cumva încerc să văd partea frumoasă a lucrurilor.
Mulți care mi-au cumpărat lucrările mi-au spus “am pus lucrarea ta în camera mea unde dorm.” Am fost așa surprinsă și i-am întrebat, da, de ce? Mi-au zis că li se pare că desenele mele vin dintr-o intimitate și că lor li se pare normal să recapete acea intimitate într-un spațiu intim.”
Oana Coșug în standul galeriei Anca Poterașu. © Claudia Marcu
Un alt artist reprezentat de Galeria Anca Poterașu, Matei Bejenaru, a fost selectat pentru secțiunea Projections:
“Matei Bejenaru este unul dintre cei mai importanți artiști care lucrează cu film, cu video și fotografie din România, el trăiește la Iași, unde este și profesor. Vreau să menționez că selecția pentru secțiunea Projections a fost făcută de o comisie formată din directori de muzee. Și mi-am zis că dacă există atât de mult interes din partea muzeelor și a instituțiilor, din partea curatorilor, trebuie să vin la Art Rotterdam.”
O a treia surpriză plăcută în aceeași secțiune New Art a fost Galeria Catinca Tăbăcaru. La fel de surprinzător este și artistul pe care îl reprezintă.
Imagine din standul Galeriei Catinca Tăbăcaru © Claudia Marcu
“Mă numesc Raluca Vardic, sunt asistent curatorial la Galeria Catinca Tăbăcaru, din București, și astăzi am venit la Art Rotterdam împreună cu Galeria Noah Klink, din Berlin. Am venit la târg cu lucrări semnate de Xavier Robles de Medina, un artist din Surinam, fostă colonie olandeză, care în prezent lucrează în Berlin. Catinca Tăbăcaru s-a intersectat cu Xavier când el a solicitat inițial un internship în cadrul galeriei când s-a deschis galeria din New York, dar mai apoi a făcut parte din lista de artiști.
Xavier lucrează într-o metodă care e destul de particulară din multe puncte de vedere. El analizează imagini care vin în arhive personale, fotografii din familie ori arhive de stat. Prin intermediul lor încearcă să reconstruiască narative cu care noi am fost obișnuiți în perioade sau contexte diferite. De exemplu, avem lucrarea pe care o prezentăm astăzi aici cu Anton de Kom, un activist-scriitor din Surinam, care a fost dus într-un lagăr de concentrare în momentul în care Surinam era o colonie olandeză. El ia această imagine din arhivele Stedelijk Museum din Amsterdam și o reinterpretează, nu într-un mod în care schimbă ceva la ea, dar în modul în care reexaminează anumite elemente ale acestui activist. Xavier este destul de cunoscut în Olanda. Stedelijk a achiziționat anul trecut două lucrări de-ale lui, acum în colecția permanentă.”
